Întrebări frecvente, definiții și răspunsuri

1Odontologia

Este partea din medicină dentară care se ocupă cu diagnosticarea, prevenirea şi tratamentul bolilor aparatului dento-maxilar, în principal ale dinţilor.

Aparatul dento-maxilar cuprinde dinţii, gingiile, oasele maxilare, mucoasa orală, amigdalele, articulaţiile temporo-mandibulare, glandele salivare mari şi mici şi structurile anatomice implicate în masticaţie.

Cariile dentare fără deschiderea camerei pulpare sunt îndepărtate sub anestezie şi cavitatea obţinută este obturată cu un material de culoarea dintelui (popular denumite plombe) sau cu o incrustaţie (lucrare care se realizează de către tehincian).

Anumite poziţionări inestetice ale dinţilor pot fi mascate cu o obturaţie coronară, o incrustaţie sau o faţetă.

2Profilaxia dentară

Este partea de medicină dentară care se ocupă cu prevenirea apariţiei bolilor dentare prin consulturi periodice, îndepărtarea plăcii bacteriene şi a tartrului, fluorizări profesionale şi oprirea în evoluţie a cariilor incipiente ( fără cavitate ).

Detartrajul se face cu ajutorul aparatului de detartraj sonic completat manual. Se continuă cu periaj profesional şi dacă este necesar fluorizare.

Tartrul poate favoriza sau chiar determina apariţia gingivitei sau a bolii parodontale. Îndepartarea tartrului(sau pietrei) nu atacă integritatea smalţului (duritatea lui este echivalenta cu 9-10 unităţi Brinell sau cu duritatea diamantului).

3Albirea dinţilor

Albirea dinţilor vitali se face cu substanţe ce determină îndepărtarea culorii galbene din dinţi. Rezultatele au caracter temporar şi trebuiesc refăcute la un interval de 8-12 luni similar cu un machiaj. După albire este obligatorie fluorizarea dinţilor. Acesta metodă de tratament se poate efectua doar după îndepartarea tuturor proceselor carioase şi pe dinţi mineralizaţi corect. Menţinerea se face evitând consumul sucurilor, substanţelor colorate artificial şi sau acidulate.

Metoda constă în realizarea unor gutiere pentru albit în care se pune gelul de albire timp de câteva ore, eventual seara la culcare, timp de 5 zile până la 2 săptămâni. În acest interval pacientul se prezintă la controale la medic pentru a se putea observa evoluţia.

Albirea devitală se poate efectua pe dinţii ce s-au colorat în urma unor tratamente stomatologice. Se realizează în cabinet prin plasarea în interiorul dintelui a unei substanţe de albire. Pacientul apoi aşteaptă o perioadă de o săptămână până la o lună modificarea de culoare.

 

 

 

 

 

4Endodonţia

Este partea de medicină dentară care se ocupă cu tratamentul sistemului de canale din dinte şi obturarea cel puţin a canalelor principale. Această specialitate reprezintă baza stomatologiei restaurative, deoarece vindecă dintele prin interior.

Fiecare dinte prezintă în mod normal pe interior pulpa dentară ( în camera pulpară şi sistemul canalar) ce conţine vase de sânge, nervi si ţesut similar cu cel ce se găseşte inclusiv sub piele. În momentul în care bacteriile ajung la acest nivel fie printr-o carie adâncă, o rupere a unei bucăţi mari de dinte (fractură dentară) sau secundar bolii parodontale, se produce inflamaţie, distrugerea pulpei şi acumulare de puroi. Această stare determină de multe ori dureri insuportabile, deşi poate trece şi neobservată,  acumulează puroi şi poate să determine boli de focar la distanţă ( sinuzite, endocardite, meningite, septicemie).

 

 

 

 

 

 

 

 

5Parodontologia

Este partea de medicină dentară care se ocupă cu tratamentul bolilor ce apar la ţesuturile de susţinere ale dinţilor denumite generic parodonţiu sau popular gingie şi osul din jurul dinţilor. Tehnicile de lucru constau în detartraje şi periaje profesionale, chiuretaj în câmp închis sau în câmp deschis completate de tratamente medicamentoase şi/sau naturiste, psihoterapie.

6Chirurgia dento-alveolară

Este partea de medicină dentară care se ocupă cu rezecţii apicale, extracţii dentare, alungiri de maxilare, reduceri de fracturi, plasare de implanturi, chiuretaje în câmp deschis sau închis, adiţii de os, modelări de os.

 

 

 

 

7Implantologia

Este partea de medicină dentară care se ocupă cu realizarea unor proteze( coroniţe, punti dentare, supraproteze) cu suport direct osos. Pentru aceasta se folosesc implanturi, cel mai frecvent tip şurub pentru a realiza o fixare osoasă cât mai bună, pe o suprafaţă cât mai mare posibil, îndepărtând minimul de os necesar. Pe implanturi se ataşează partea ce mimează o coroană de dinte şlefuit pentru protetică, pe care se confecţionează o coroniţă, o punte sau o supraproteză.

8Protetica

Se ocupă cu refacerea funcţiilor aparatului stomatognat prin protezarea cu proteze fixe (coroniţe, punti dentare fixe), semimobile (proteze scheletate, supraproteze) şi proteze mobile. Scopul final este de a reda sau de a oferi pacienţilor echilibrul funcţional, estetic şi psihic.

 

 

 

8Estetica dentară

Presupune o serie de tratamente stomatologice din arii diferite(albire, chirurgie, implantologie, parodontologie, protetică, odontoterapie, ortodonţie) având ca scop final îmbunătăţirea aspectului dinţilor, gingiilor, oaselor maxilare şi buzelor.

9Ortodonţia

Este indicată atât în vederea corectării tulburărilor funcţionale cât şi a celor estetice. În general aceasta presupune aplicarea pe dinţi a unor dispozitive metalice sau ceramice, de care se ataşeaza nişte arcuri ce treptat aduc dinţii folosind forţe mici nedăunătoare în poziţia lor normală, pe arcada şi astfel, în timp, probleme ca dinţi înghesuiţi sau incorect aliniaţi, dinţi înclinaţi, maxilare mici,  pot fi rezolvate prin aceasta metodă. La copii se poate modifica volumul arcadelor şi poziţia dinţilor folosind aparate mobile, atractiv colorate pentru a fi plăcute şi acceptate uşor.

10Pedodonţia

Este partea de medicină dentară care se ocupă cu problemele aparute la copii între 0 şi 25 de ani sau până apar toţi dinţii definitivi pe arcadă

11Psihologia

Este ştiinţa care studiază comportamentul uman, inclusiv funcţiunile psihice şi procesele mentale ca inteligenţa, memoria, percepţia, precum şi experienţele interioare şi subiective cum sunt sentimentele, speranţele şi motivarea; procese fie conştiente, fie inconştiente.

12Psiho-somatica

Este o sub-ramură a psihologiei medicale, care pune în cadrul patologiei, problema unităţii dintre psihic şi somatic concepţie care înseamnă, în primul rînd, o revalorizare a personalităţii bolnavului şi a importanţei componentei psihice în cadrul bolilor.

Este o ştiinţă cu adînci rădăcini în istorie. Platon, în celebrele lui dialoguri Charmides, spunea despre medicina stramoşilor noştri că: „nu trebuie să încerci a vindeca ochii fără să vindeci capul şi nici capul fără trup, la fel nici trupul fără de suflet….căci,toate se trag din suflet, atît cele rele cît şi cele bune ale trupului şi ale fiinţei noastre întregi, revăsîndu-se din suflet, aşa cum se răsfrîng de la cap asupra ochiului.”

 

Răspunsuri

1Când trebuie să merg la stomatolog?

Cel puţin o dată pe an la control, detartraj şi periaj profesional (dacă sunt necesare).

2Când trebuie să merg la psiholog?

De fiecare dată când vreau mai mult de la viaţă.

3Cum şi cu ce trebuie să mă prezint la stomatolog prima oară când vin?

La prima prezentare este bine să vă cunoaşteţi starea de sănătate şi dacă sunt probleme să îi arataţi nişte analize generale sau specifice bolii pe care o aveţi. Este bine să specificaţi toate problemele de sănătate pe care el aveţi pentru a uşura munca medicului şi pentru a nu se folosi substanţe la care aţi putea reacţiona negativ.

Dacă posedaţi radiografii dentare mai vechi, este bine să le aduceţi cu dumneavoastră.

Este bine să mâncaţi înainte de a veni la dentist, în eventualitatea în care se va face anestezie, aceasta va prinde mai bine.

4Când trebuie să vin prima oară cu copilul la dentist?

Copilul e bine să fie adus la dentist la doi ani şi şase luni moment în care, în teorie, are 20 de dinţi de lapte în gură. Până atunci dinţii se şterg, din momentul în care apar pe arcadă cu un tifon umed, apoi folosindu-se o periuţă pentru copii mici (conform cu vârsta) se învaţă copilul să ţină periuţa în mână şi eventual dacă este posibil să facă mişcări circulare cu periuţa pe dinţi.

5Tratamentul stomatologic doare?

Tratamentele moderne se fac sub anestezie sau un echivalent al anesteziei (hipnoză uşoară, acupunctură). La anestezie doare uşor doar înţepătura de la acul de anestezie care este de 5 ori mai subţire decât un ac normal de seringă.

În situaţia în care nu se poate obţine anestezie în sedinţa respectivă, dacă se poate, se amână tratamentul. Sau se apelează la psihologul cabinetului pentru hipnoză (cu acordul persoanei). Şedinţele sunt înregistrate, iar pacientul primeşte la cerere înregistrarea. A treia variantă la care puteţi apela la noi în clinică este analgezia prin electro-acupunctură.

6Cum este format un dinte?

Dintele este format din smalţ care îmbracă coroana la exterior, cement care îmbracă rădăcina(-ile) la exterior, dentină şi spaţiul endodontic format din camera pulpară şi sistemul de canale din rădăcini. Sistemul de canale constă din unul până la trei canale principale pe rădăcină, cu unul sau mai multe canale secundare.

7Cum se formează cariile si ce pot face pentru a le preveni apariţia?

Exista mai multe motive pentru care se poate forma caria dentară. Principalul este o igienă dentară incorectă. Mai există ca factori favorizanţi structura genetică a dintelui, factori metabolici, medicamentele luate pentru anumite boli cronice, alimentaţia incorectă.

Pentru a le preveni apariţia este bine să vă sfătuiţi cu medicul dentist ca să determinaţi la ce anume trebuie să fiţi atenţi, funcţie de situaţia personală. Pentru aceasta se pot face şedinte de prevenţie oro-dentară particularizate la situaţia prezentată.

8Cum imi aleg periuţa, pasta de dinţi, aţa dentară şi apa de gură?

Funcţie de situaţia prezentată se va personaliza răspunsul, în cabinet.

9Am sindromul halatului alb. Cum pot proceda?

Este un sindrom apărut din cauza mediilor spitaliceşti, în care pacientul a suferit diferite traume fizice şi psihice şi din care pacientul ramîne cu o stare de disconfort la vederea unui halat alb, sau al unui cabinet medical.

În acest cabinet nimeni nu poartă halat alb. Îmbrăcămintea de cabinet constă din haine intens colorate, uneori şifonate de la purtat.

Pentru a scăpa de acestă stare se pot organiza şedinţe în colaborare cu psihologul pentru decondiţionare.

10Cum se numesc dinţii şi cum îi identific la mine în gură?

Pornind de la centru spre în spate, orice adult cu dentiţie normală are: un incisiv central, un incisiv lateral, un canin, un premolar unu, un premolar doi, un molar unu, un molar doi şi eventual un molar trei.

Există situaţii în care anumiţi dinţi pot sa nu apară pe arcadă datorită faptului ca nu a existat germenele dintelui, sau pentru că din diferite motive nu a putut erupe. Această situaţie se verifică pe o radiografie în care se văd toţi dinţii şi oasele maxilare.

Există sitaţii speciale, determinate genetic în care pot apare dinţi supranumerari.

11Ce este o extracţie?

O extracţie constă în anestezie, timp în care medicul analizează radiografia şi situaţia clinică. După instalarea anesteziei cu instrumente speciale se taie ligamentele care leagă dintele de os. Apoi prin mişcări specifice fiecărui dinte în parte se scoate din alveolă. Se curăţa pereţii osoşi de eventualul puroi sau ţesut de reacţie(ţesut de granulaţie), se verifică marginile osoase ale alveolei şi dacă este necesar se face sutură. În anumite situaţii înainte de sutură, în cavitatea formată se introduce un fel de matrice pentru viitorul os pentru a nu se pierde din volumul osos.

12Ce este izolarea cu digă?

Izolarea cu digă constă în formarea unui câmp operator pentru medic prin plasarea pe dinte a unui cauciuc (diga) ce se menţine pe dinte cu ajutorul unei cleme. Diga protejează ţesuturile moi precum limba, obrazul ţinându-le departe de dinte şi câmpul operator de apariţia salivei în apropierea zonei în care medicul trebuie să lucreze. Folia de digă este menţinută în tensiune cu o ramă.

 

 

 

 

13Ce este o obturaţie coronară?

Sau o plombă mai popular, este materialul care se introduce în dinte pentru a reface anatomia, funcţia şi fizionomia dintelui după îndepărtarea părţii din dinte afectată.

14Ce este o obturaţie endodontică?

Este materialul care se introduce în rădăcina(-le) dintelui în locul pulpei dentare şi canalelor radiculare principale, după tratamentul endodontic. Constă în cele mai multe cazuri dintr-un sigilant şi gutapercă (un material natural care nu îmbătrâneşte).

15Ce este un tratament endodontic?

Sau scoaterea de nerv popular, constă în tratamentul mecanic şi chimic realizat la nivelul sistemului endodontic(camera pulpară şi sisteme canalare principal şi secundar). Prin acest tratament se îndepărtează resturile de pulpă prezente, puroiul, se fac spălături combinate cu substanţe dezinfectante pentru a obţine un spaţiu cât mai aproape de steril. Pentru a izola dintele de salivă (purtătoare de microbi) şi pentru confortul pacientului(substanţele folosite sunt neplacute la gust) se foloseşte digă (un echivalent de câmp chirurgical în medicina generală).

16Ce este o rezecţie apicală?

Este o intervenţie ce se realizează sub anestezie la nivelul rădăcinii dintelui. Din mai multe motive se poate ca la acest nivel să se realizeze un ţesut de reacţie denumit ţesut de granulaţie, care nu poate fi vindecat prin tratament endodontic. Aceasta întervenţie se realizează printr-un “buzunar” realizat în gingie la locul respectiv. Se îndepărtează ţesutul de granulaţie. Se reduce din lungimea rădăcinii 3 mm pentru că în acestă zonă sunt foarte multe canale endodontice secundare, unele imposibil de tratat, după care în interiorul rădăcinii se realizează o cavitate pe traiectul canalului principal endodontic pe o lungime de 3 mm care este umpută cu un material special. După aceea în cavitatea osoasă se plasează un material ce va avea rol de matrice pentru osul ce se va crea ulterior. La final se închide “buzunarul” creat cu câteva fire de sutură.

1

Se realizează în cazul bolii parodontale (sau mai popular parodontoză) atunci când afectarea este mică sau medie. Manevra constă în chiretaj gingival(sau chiuretajul pungii parodontale pe peretele gingival), „scaling” prin care se îndepărtează tartrul şi placa bacteriană de pe rădăcinile afectate şi “planing” prin care se finisează suprafaţa rădăcinii dintelui pentru a uşura reataşarea gingiei. Toate acestea se realizează fără a tăia gingia. În timpul acestei intervenţii se fac lavaje în punga parodontală cu lichide care ajută la dezinfectare şi la pornirea rapidă a vindecării.

18Ce este un chiuretaj în câmp deschis?

Se realizează în cazul bolii parodontale (sau mai popular parodontoză) atunci când afectarea este mare. Manevrele se realizează sub anestezie. Se face o incizie in gingie care formează un “buzunar” un pic mai mare decât punga parodontală existentă. Se îndepărtează ţesutul de granulaţie, tartrul, placa bacteriană, se planează rădăcinile dinţilor afectaţi. În timpul acestei intervenţii se fac lavaje în punga parodontală cu lichide care ajută la dezinfectare şi la pornirea rapidă a vindecării. Apoi se plasează o matrice osoasă care ajută la refacerea volumului osos, şi o membrană care va ajuta la menţinerea matricei până la formarea noului os şi la lipirea gingiei pe dinte în locul dorit de practician.

19Ce este un implant?

Un implant este un fel de şurub din titaniu acoperit cu hidroxiapatita (substanta ce sta la baza formării ţesuturilor dentare). Acest şurub este fixat în os şi are rolul de a înlocui rădăcina dintelui. Intervenţia se face sub anestezie locală (uneori potenţată general).

Pe acest şurub se plasează o piesă numită bont care seamnă foarte mult cu dintele şlefuit pentru o coroniţă. Pe acest bont se realizează în colaborare cu tehnicieni specializaţi lucrări protetice particularizate la situaţia prezentată de pacient. În locul bontului uneori se montează patricea unei capse ce va folosi la supraprotezare.

20Ce este o coroniţă?

O coroniţă este o lucrare protetică ce reface anatomia funcţională şi eventual estetică a dintelui. Poate fi realizată din acrilat(coroniţă provizorie), compozit, metal, din metal cu faţetă, din metal acoperit de ceramică, din zirconiu acoperit de ceramică sau integral din ceramică.

21Ce este o punte?

O punte dentară este o lucrare protetică ce acoperă o lipsă de unu până la trei dinţi unul lângă altul. Ea are rolul de a reface funcţional arcada dentară şi eventual fizionomia. Se realizează prin susţinere pe dinţii limitanţi. Alegerea numărului lor se face după anumite reguli ce ţin de implantarea osoasă a dinţilor stâlpi.

22Ce este o proteză scheletată?

Este o lucrare protetică semimobilă. Ea se ancorează prin croşete speciale sau sisteme speciale (gen capse, culise, balamale, magneţi) de dinţii limitanţi ai unei edentaţii de mari dimensiuni sau fără dinte situat în spate. Este o lucrare ce stă fix în gură în timpul zilei, ce se scoate seara şi dimineaţa pentru curăţire.

23Ce este o proteză parţială sau totală?

O proteză parţială sau totală este realizată din acrilat roz şi dinţi de culoare albă (protezele cu dinţi “de pahar”). Cea parţială se susţine prin croşete şi pe mucoasă. Cea totală se susţine doar pe mucoasă, ea fiind realizată cu rol cât mai apropiat de ventuză. Ea rămâne pe mucoasă şi datorită musculaturii.

24Ce este o supraproteză?

Este o proteză din acrilat roz cu dinţi albi care se susţine prin sisteme speciale gen capse pe implanturi sau pe resturi radiculare prezente pe arcadă şi tratate pentru a îndeplini acest rol. Ea este fixă şi se îndepărtează dimineaţa şi seara pentru curăţare.

25Ce este un aparat ortodontic?

Un aparat ortodontic are rolul de a poziţiona dinţii pe arcadă într-o poziţie în care dinţii să aibă rol funcţional maxim şi rol fizionomic cel puţin acceptabil. Sunt mai multe variante de aparat ortodontic. Cel mobil se foloseşte cel mai frecvent la copii pentru mărirea arcadelor şi poziţionarea dinţilor; iar la adulţi se foloseşte la terminarea tratamentului cu aparatul fix.

Aparatele fixe folosesc plăcuţe cimentate pe dinţi în partea vizibilă a dinţilor, din faţă, sau lingual(aparat invizibil).Este format din plăcuţe ce pot fi din metal sau din ceramică, inele dentare pentru agregarea pe molari şi arcuri metalice. Plăcuţele sunt legate între ele prin nişte arcuri metalice cu forţe controlate, poziţionate pe plăcuţe prin elastice colorate. Durata de tratament variază funcţie de aparat şi de modificările necesare. În acest caz este bine să nu vă grabiţi, pentru a nu afecta vitalitatea dinţilor.

Aparatul se alege de catre ortodont funcţie de volumul dintelui, modificările necesare, vârsta pacientului.

26Intre ce vârste se poate pune un aparat ortodontic pentru a avea un rezultat?

Nu există o limită de vârstă pentru aparatul ortodontic, doar că după definitivarea creşterii osoase (21-25 de ani) rezultatele sunt mai greu se obţinut, timpul de tratament crescând. Vârsta optimă pentru aparat ortodontic este pâna în 12-13 ani de începere a tratamentului.

27Îmi este frică de dentist. Ce pot face?

Se declară această problemă. La prima şedinţă se discută despre originea acestei senzaţii şi motivele care au declanşat-o. Funcţie de gradul de frică se pot realiza şedinţe de discuţii cu medicul dentist, sau în colaborare cu psihologul, pentru a trece peste acest sentiment.

Nu este nici o ruşine în această stare. Mai mult de 90 % din populaţia României prezintă o frică mai mare sau mai mică de dentist, datorită lipsei anestezicelor în perioada anilor ’80 şi eventual problemelor apărute la o şedinţă la dentist din antecedente.

28Ce înseamnă fobia de dentist? Pot scăpa de această stare?

Bineînţeles. Fobia de dentist, ca orice altă fobie specifică, se caracterizează printr-o anxietate semnificativă clinic provocată de expunerea la un anumit obiect sau situaţie temută (în cazul nostru, stomatologul sau cabinetul stomatologic), ducînd adesea la un comportament de evitare. Psihologul va identifica în trecutul pacientului problemele traumatice pe care pacientul le-a avut în istoria lui medicală. De obicei, această fobie se tratează la prima şedinţă cu psihologul.

29Eu nu sunt nebun(ă). De ce să am nevoie de un psiholog?

În general, cei cu afecţiuni psihologice foarte grave, aşa zişii „nebuni” în accepţiunea populară, sunt internaţi în clinici psihiatrice. Este un resentiment peste care occidentul a trecut de mult!

Psihologul este un „şlefuitor” al psihicului uman, el nu poate să-l reformateze din temelii. Acţionează doar la dorinţa expresă a celui care doreşte perfecţionarea; fără această dorinţă REALĂ nici un medic, din nici o ramură sau subramură a medicinii neputînd face nimic. Psihologul îi arată doar CALEA. Şi asta, fără pilule, fără pastile, fără buline…

30Ce este hipnoza? În ce constă anestezia prin hipnoză?

În general hipnoza este definită ca fiind o stare alterată a conştiiţei. S-a făcut şi se face în continuare o reclamă negativă acestui tip de tratament psihologic deoarece nu foloseşte nici un fel de medicament şi poate trata o gamă foarte variate de probleme mentale şi chiar pe cele cu relevanţă psiho-somatică. În cadrul cabinetului stomatologic se foloseşte doar hipnoza uşoară în cadrul căreia pacientul este conştient şi doar „anesteziat” prin abaterea atenţiei de la actul stomatologic. Toate şedinţele de acest fel sunt înregistrate pe reportofon sau video, iar înregistrarea este oferită pacientului.