Alimentatia si dintii (partea a II-a)

Am discutat în primul articol, la nivel minimal, despre igiena personală, a minţii şi a alimentaţiei. Continui articolul cu prima parte a proiectului iniţiat în mai 2018, pe care l-am denumit „Eu cu mine”.

Voi detalia în a doua parte anumite paradigme larg răspândite în piaţă şi părerea mea despre ele. Pentru a înţelege ceea ce discut mai jos te rog frumos să urmăreşti următoarele link-uri înainte de a continua citirea acestui articol.

Link 1

Link 2

Despre importanţa menţinerii sănătoase a sistemului digestiv, aici eu includ şi gura cu anumite detalii adaptate individual. Despre importanţa simbiozei cu microbiocenoza locală (adică bacteriile din sistemul digestiv).

Link 3

Un exemplu de alegere incompletă a modului de alimentaţie pentru necesităţile corpului.

Link 4 

Link 5

Dupa ce ai urmarit link-urile 3,4,5, apare natural următoarea întrebare: Cum ştii că nu ai ales bine în modul personal de alimentaţie?

Lucruri comune la schimbarea dietei cu care ai crescut, care arată că eşti pe un drum greşit:

• Sănătatea, mai ales dentară, începe să fie afectată după aproximativ unu – trei ani. Dacă nu apar probleme atunci ştii că ai ales corect.
• Apariţia unei carii sau a mai multor probleme dentare, apariţia gingivitei sau parodontitei marginale. Similar cu momentul schimbării pastei de dinţi, dacă ai probleme în primul an de zile, alegerea ta nu este una adaptată ţie.
• Dispare bula lui Bichat sau grăsimea din mijlocul obrazului. Aceasta are un conţinut mare de glicină şi lipsa ei este întotdeauna legată de epuizarea depozitelor organismului şi a resurselor de vindecare rapidă.
• Lipsa folosirii intuiţiei atunci când vine vorba de alimentaţia proprie pentru că ai citit undeva sau cutare a spus că aşa cum faci tu nu este bine, sau ajungi la concluzia ca ai nevoie de un robot deştept care să îţi spună ce să mănânci.
• Tot faci schimbări în stilul de viaţă, dar nu observi o îmbunătăţire în sănătatea personală, iar dulapul din bucatarie începe să arate ca un plafar personal sau ca o farmacie.
• Tinzi să mergi să îţi fie citit corpul cu aparate cuantice care să te înveţe să ai grijă de tine mai bine, însă soluţiile oferite nu au rezultatul scontat (contează mult interpretarea rezultatului de către un specialist cu gândire fină).
• Te stresezi de câte ori mănânci să fie bună mâncarea, să nu cumva să apară surse toxice, să fie totul bio, să fie totul conform reţetei citite, însă la finalul zilei nu te simţi în largul tău, îţi este teamă că ai făcut paşi greşiţi şi ai vrea ca mâine să nu îi mai faci, însă presiunea pe care tu o pui asupra ta este în creştere zi de zi. Intri într-un cerc vicios care determină apariţia depresiei şi a somatizărilor.
• Începi să adaugi suplimente alimentare, ignorând faptul că de cele mai multe ori tocmai acestea supun la un stres în plus ficatul sau chiar întregul organism.
• Foloseşti aparate care să îţi facă mâncarea „ideală pentru tine” (vezi sistemele descrise de Hulda Clark, însă lista e lungă).

În momentul în care decizi să devii doctor stomatolog  şi intri în facultate, eşti învăţat pe lângă multe cursuri de medicină generală, cum să tratezi bolile ce apar la nivelul gurii şi cum să le previi, ţi se aduce la cunoştinţă că peste 80% din bolile corpului au primul răsunet la nivelul gurii motiv pentru care stomatologul are ca prim rol în comunitate, cel de prevenţie. Capitolul prevenţie pentru mine a însemnat foarte mult, deşi din punct de vedere financiar, a face prevenţie în Romania este uneori echivalent cu o sinucidere pe faţă. Mi-au spus-o inclusiv unii pacienţi socaţi că primul aspect discutat la sedinţa de consultaţie iniţială, după problemele cu care au venit, a fost prevenţia.

Prevenţia face parte din igiena proprie.

Aşa cum am mai spus în articolul anterior, există igiena corpului, igiena minţii, igiena alimentaţiei.

Igiena corpului înseamnă să fii în permanent interes al propriul tău corp, să îl ţii curat, să îl îmbraci în haine ce conţin fibre naturale, să foloseşti cât mai multe culori în îmbrăcăminte pentru a efectua şi colorterapie, să îl expui la soare, la zăpadă sau frig, la apă, la vânt. Să mergi la o salină de suprafaţă sau de adâncime. Pentru zona noastră (locuiesc în Bucureşti) cele mai bune săruri sunt cele de la Salinele Slănic Prahova, Ocnele Mari; Praid pentru cei ce locuiesc în Transilvania; Cacica este pentru cei ce locuiesc în zona Moldovei.

Igiena minţii înseamnă să îndepărtezi blocajele ce au aparut în perioada de creştere (recomand ghidaj psihologic pentru acest pas), eliminarea fricilor, furiilor, culturii prin negaţie învăţată în şcoală, din viaţa de zi cu zi (gândire specifică în Romania determinată prin cercetari macrosociale efectuate la noi în ţară, vezi prezentarea Ioanei Todor de la Congresul de Medicina Integrativă din noiembrie 2017). În plus echilibrarea ritmului somn – veghe şi ritmului muncă – vacanţă în funcţie de sistemul propriu de valori (recomand ghidajul unui specialist de tip psiholog pentru a privi integral situaţia). În timpul muncii, echilibrarea proiectelor importante cu cele mici sau neimportante, eliminarea „pierzătorilor de timp”. Creşterea încrederii de sine şi cuplarea mentalului la intuiţia proprie, aşezarea hărţii mentale pe teritoriu.

Igiena alimentaţiei este cea mai complexă  şi greu de obţinut ca informaţie (recomand colaborarea cu un medic nutriţionist ), pentru că în anii 1940-1990 la noi în ţară s-au pierdut intens legăturile cu rădăcinile strămoşeşti prin mutarile de persoane, pierderea sistemului de valori pornind de la sate până la oraşe, pierderea liderilor nativi societali şi tot ceea ce a fost în această perioadă neagră pentru societatea noastră.

Am să detaliez începand cu conferinţa pe care am oferit-o, în începutul articolului, în link 1.

Sunt de mare importanţă în alimentaţie vitaminele A, B6, B12, D,K2, C, E, calciul şi alte minerale, proteinele sau protidele, untura sau alte tipuri de grăsimi animale sau uleiurile vegetale presate la rece, mâncarea preparată din organe de animal, în cantităţi mici. În medicina integrativă am învăţat să adaug în alimentaţie anumite uleiuri pe care le voi descrie pe scurt: uleiul de floarea soarelui luminează şi ajută pancreasul şi ficatul, uleiul de armurariu ajută ficatul, uleiul de nucă romanească curăţă vasele de sânge şi ajută la restructurarea inimii, motiv pentru care nu va mai fi necesar ca organismul să mai depună calciu pe rănile din vasele de sânge, uleiul de cătină albă este un vitaminizant general performant, uleiul de unt sau untul clarifiat este prezentat în conferinţă, uleiul de coacăze negre ajută în alergii având un rol antihistaminic şi antiinflamator, uleiul de in luminează mintea şi creşte atenţia, uleiul de rapiţă este prezentat în conferinţă, uleiul din sâmburi de struguri îmbunătăţeşte memoria şi curăţă vasele de sânge, uleiul de dovleac curăţă şi ajută la vindecarea rănilor din intestine, uleiul de sâmburi de caise conţine amigdalina atât de necesară în anumite boli.

O dietă (a se înţelege un mod de alimentaţie pentru toată viaţa) a omului modern, ce locuieşte la oraş în special, are nevoie să fie îmbogăţită cu mai multe tipuri de uleiuri presate la rece folosite în salate, maioneze, iaurturi sau goale, şi să se evite uleiurile proinflamatoare: măsline, cocos şi pentru anumite persoane cel de in. În plus, tot în medicina integrativă, funcţie de lojile energetice este necesar un echilibru între mâncarea nepreparată (considerată rece), plus peşte şi fructe de mare (tot rece), legumele ce cresc în pământ (tot reci) şi mâncarea preparată la foc (considerată caldă), legumele ce cresc deasupra solului (tot calde) sau mâncarea afumată sau mâncarea fermentată, mâncarea preparată cu carne roşie (considerată caldă).

O scurtă notă pentru cei ce au trecut la vegetarianism pentru a creşte nivelul energetic şi iluminarea corpului şi a minţii. Sunt persoane care pot trece la acest tip de dietă, la fel cum sunt persoane la care acest pas necesită amânare şi lucru cu propria persoană. Dinţii sunt primii care anunţă creşterea vibraţiei suficient pentru a trece la nivelul de alimentare strict vegetarian. Pentru detalii personalizate, ne întâlnim în cabinet.

Pentru dieta vegetariană este necesar să fie cunoscut faptul că protidele se găsesc, nu numai în carne, dar şi în grâul bogat în gluten, sau grâul hibridizat cu secară, în hrişcă, în seminţele de floarea soarelui, în nuca românească, alune, arahide şi migdale, în soia nemodificată genetic. Raţia zilnică de proteine necesare în alimentaţie este de 60-100gr, supraalimentaţia şi subalimentaţia pe termen lung fiind deopotrivă dăunătoare.

Când se consumă mâncare caldă şi când se consumă mâncare rece?

Răspunsul este atât de simplu, încât eu am fost uimită atunci când am reuşit să aflu: iarna se consumă mâncare rece preponderent, vara se consumă mâncare caldă, primăvara se mănâncă verdeţuri multe şi se reduce la maxim carnea, în special după ce apar primele flori. Există şi este folosit la sate un echivalent al postului Paştelui care este aplicat de către femei în gospodaria proprie, din vechime. Atunci când înfloresc primele flori şi apare urzica se ţin 40 de zile de post lacto-ovo-vegetarian. Pe final de primăvară se introduc fructele în cantităţi cât mai mari.Toamna se mănâncă multe fructe şi se reduc toate celelalte. Dacă stai să te gândeşti, reacţia este una logică. Se mănâncă ceea ce este excedentar în gospodărie, find în acelaşi timp cuplat la ritmul naturii.

Ouăle de găină prezintă cea mai mare valoare energetică dacă sunt preparate în untură la foc mic, fără întărirea gălbenuşului sau în maioneze, sau omletă, aşa cum recomandă Ovidiu Bojor în cartea Sănătate prin seminţe, legume şi fructe. Se evită ouăle de raţă dacă au mai mult de 12 ore de când au fost ouate. Astfel se oferă un echilibru substanţial în dietă.

Dar care erau alimentele sacre în România înainte de războaiele mondiale din secolul trecut, aşa cum sunt descrise pentru America în conferinţă?

Ei bine, pentru a acoperi cât mai mult teritoriul culinar bogat al ţării voi menţiona merele ce apar şi în poveştile populare ca aliment sacru sau ca pomul vieţii, sarea, ouăle, untul integral, smântâna, laptele nefiert direct de la vacă, bivoliţă, oaie, capră, brânzeturi de toate tipurile, mămăliga din mei, pâinea unsă cu untură şi ceapă sau măr, salata de ceapă, borşurile, ciorbele, sarmalele, mierea şi alte produse apicole, produsele din grâu de asemenea apărând în pluguşor şi în poveştile populare, mei,hrişcă, hamei, porumb, orz, seva de la viţa de vie sau apa vie, usturoiul cu care se frecau buzele copiilor pentru a le creşte imunitatea şi se punea atârnat în bucătărie să protejeze casa, busuiocul şi leuşteanul ca plante magice şi de leac. Suntem aşa cum spunea acum mulţi ani Radu Anton Roman, un popor cu o diversitate uimitoare şi încântătoare demnă de Matca tuturor popoarelor. Afirmaţie demonstrată de Gheorghe Gabriel prin analize lingvistice pertinente şi analiza drumului sării.

Continui expozeul cu un tabel găsit în cartea lui C.I. Târgovişte, atunci când am învăţat acupunctura, pe care l-am îmbogăţit cu tot ceea ce am aflat şi confirmat de-a lungul timpului, pentru a înţelege mai bine ce înseamnă diversitatea în alimentaţie. În timpul  a 40 de zile cât se consideră în medicina energetică a fi ciclul organismului, este necesar ca în călătoria alimentară a fiecăruia să fie atinse elemente calde şi elemente reci, să se treacă prin fiecare categorie mare specificată în tabel, iar pentru cei ce ştiu medicina energetică să se axeze în a echilibra energetic organismul. Suntem, ca popor, în situaţia descrisă într-o carte veche de acupunctură chinezească, ce a fost scrisă de un medic care trăia în China, după o perioadă de 400 de ani de războaie. Se menţiona faptul că populaţia avea o scădere energetică generală şi o scădere a biofuncţiilor în toate lojile energetice. Uitându-mă în jur văd frecvent oameni obosiţi, stresaţi de viaţa cotidiană şi problemele ce apar, cu deficit de somn şi odihnă.

Surse: CI Tagoviste şi alte cărţi de acupunctură, apifitoterapie, Ovidiu Bojor şi mulţi alţii. Voi completa tabelul ulterior de câte ori voi considera necesar. Am pus pământul primul element, deoarece noi toţi trăim pe pământ, iar în unele religii se spune că din pământ venim şi tot în pământ ne întoarcem. Privită medical această informaţie, descoperim valenţe noi şi veridicitatea ei.

În conferinţa fundaţiei Price este prezentată necesitatea existenţei vitaminei A în alimentaţie pentru ca intestinul subţire să poată absorbi corect alte vitamine şi minerale.

Lipsa vitaminelor  B1, B2, B6, B12, A si D, K2, C, E cu rol de activator al absorţiei de minerale poate fi relativ repede compensată introducând în alimentaţie următoarele:

• Vit A – ficat de porc sau de gâscă, ouă, lapte integral nefiert, sfecla roşie, măcieşe, spanac, mărar, lobodă, morcovi, pătrunjel, varză roşie, cătina albă, ardei gras roşu, roşii, soc, ceapă verde, salată verde, caise, andive, prune uscate, afine, conopidă, mure, piersici, nuci, cireşe, vinete, fragi, căpşuni, zmeura, coacăze negre, lămâi, portocale, vişine (în ordine descrescătoare a conţinutului în vitamina A).
• Beta caroten(provit D): sfecla, dovlecel, spanac, cartofi dulci, varză, lăptuci, cereale, cantalup, caise, mango
• Vit C – măcieşe, cătină, pătrunjel, coacăze negre, mărar, hrean, fragi, capşuni, varză creaţă, varză rosie, lămâi, lobodă, spanac, portocale, conopidă, gulii, salata verde, varză albă, ceapă verde, praz, agrişe, zmeură, mazăre verde, roşii, cartofi, fasole verde, napi, păstârnac, afine, mure, pepene galben, vişine, andive, cireşe, dovleac, sfeclă roşie, usturoi uscat, vinete, gutui, piersici, caise, mere, pepene roşu, castraveţi, pere, ceapă uscată, morcovi, struguri (în ordine descrescătoare a conţinutului de vitamina C)
• Complex B – ficat de gâscă, carne de vită, mai ales ficat de vită asociată cu pătrunjel, carne de pui de ţară, carne de iepure, carne de vânat
• Vit B1 – mazăre verde, agrişe, fasole verde, ceapă verde, mărar, spanac, tarhon, ardei gras, pătrunjel, varză creaţă, varză roşie, cartofi, prune uscate, prune, cireşe, păstârnac, conopidă, lobodă, revent, varză albă, piersici, soc, portocale (în ordine descrescătoare a conţinutului de vitamina B1)
• Vit B2 – nuci, alune de pădure, mazăre verde, spanac, fasole verde, lobodă, prune uscate, salată verde, andive, cartofi, soc, conopidă, sfeclă roşie, varză creaţă, păstarnac, varză albă, varză roşie, caise, pere, dovleac, morcovi, vinete, cireşe, coacăze negre, coacăze roşii (în ordine descrescătoare a conţinutului)
• Vit B6 – cartofi, spanac, soc, mazăre verde, mere, pere, conopidă, morcovi, salată verde, roşii, fasole verde, afine, cireşe, sfeclă roşie, fragi, căpşuni, prune, struguri (în ordine descrescătoare a conţinutului de vit B6)
• Vit B9 (acid folic) – ouă de prepeliţă, ouă de găină, ficat de porc, ficat de gâscă, carne de vânat,fasole albă, fasole neagră, mazăre, verde, fasole verde, bame, roşii, cereale, soc, spanac, varză albă, varză rosie, varză de bruxelles, seminţe de floarea soarelui, arahide, migdale, seminţe de in, napi, salata verde, sparanghelul, brocoli, papaya, portocale, grape-fruit, căpşuni, zmeură, avocado (în ordine descrescătoare a conţinutului)
• Vit B12 – ouă, carne de curcan, ficat de vită, ficat de gâscă, fructe de mare, somon, lapte integral, cereale, ciuperci shiitake
• Vit B17 – migdale, samburi de caise
• Vit E – nuci, alune, migdale, cătina albă, măcieşe, uleiuri presate la rece, afine, soia, măsline verzi, grâu, brocoli, seminţele de pin, lămâie, avocado, năsturel, salata verde, spanac, sparanghel, pătrunjel, muştar, frunze de nap, roşii, castraveţi, banane, coaja merelor.
• Vit K – cătina albă, coacăze negre, grâu, măcieşe, roşii, rapiţă, gutuie, prune, andive, morcov, conopidă.

Închei discuţia legată de conferinţa fundaţiei Price cu importanţa mâncării afumate, fermentată, grăsimea animală şi rolul colesterolului în corpul uman, pisicile lui Pottenger, paradigmele prezente frecvent în mass-media şi comentariile mele la adresa lor.

Mâncarea afumată pe lânga rolul de conservare şi de uscare a alimentului, are un rol terapeutic asupra rinichilor şi suprarenalelor, introducând alimentul în loja apă chiar dacă nu era înainte. Carnea de peşte devine carne caldă din punctul de vedere al percepţiei organismului. Poamele si prunele uscate cu fum îşi schimbă rolul terapeutic.

La fel se întamplă cu icrele de peşte uscate, aşa cum sunt descrise în consumul elveţienilor.

Mâncarea fermentată are rolul de a îmbunătăţi  sau modifica performanţele alimentului. Exemple: îndepărtarea miozinei din carne prin marinare (vezi aici link 6), legumele şi fructele transformate în murături, păstura formată din polen poliflor fermentat în stup. Rolul lor în alimentaţie poate fi înţeles mai bine cu ajutorul unui medic nutriţionist.

Grăsimea animală era şi este folosită la prăjit carnea, cartofii (singurii cartofi prăjiţi care nu sunt toxici), la ciorbe, la ţinut carnea peste vară (vezi carnea la garniţă), unsă pe pâine cu felii de ceapa sau măr adăugate deasupra. Conţine concentrat energia animalului, foarte importantă în creştere, în vindecare, în perioade cu stres mult. Printre alimentele considerate sacre în România la capitolul grăsimi enumar: grăsimea de găina, untura de porc, untura de urs, untul clarifiat sau uleiul de unt, osânza de porc.

Colesterolul a fost mult timp, pe nedrept, declarat duşmanul numarul unu al omului. Însă colesterolul este necesar, în creştere, efort muscular şi mental (creierul nu poate funcţiona bine fără colesterol). Valorile normale ale colesterolului sunt între 150-320 mg/dl.  Aşadar link-urile  contra declaraţiilor fundaţiei Price în cadrul acestei conferinţe, cu persoane care acuză că apar probleme cardiovasculare, AVC-uri, IMA-uri în urma consumului de grăsimi animale le-am exclus din această prezentare pe baza informaţiilor cunoscute de mine. Să detaliez:

Colesterolul este o molecula de grăsime produsă de ficat, necesar într-o multitudine de funcţii în organismul uman, însă cea mai importantă este cea de stocare informaţională. Vine foarte aproape în urma glicinei şi îi urmează apa în capacitatea de stocare a informaţiei. Este esenţial pentru crearea de componente cheie ale organismului cum ar fi membranele celulelor, funcţionarea şi dezvoltarea ţesutului nervos, intervine la nivelul sinapselor neuronale,  creşte funcţia de memorie împreună cu sarea, un numar important de hormoni se produc din el, cum ar fi: cortizol, aldosterona, progesteron, estrogeni, testosteron; este folosit drept combustibil de muşchiul cardiac (aşadar nu are cum sa provoace per se infarctul miocardic), este cel mai important component al corpului uman, este esenţial pentru sistemul imunitar, ajută la digestie, are efecte antioxiante, previne cristalizarea acizilor graşi în organism, esenţial în sinteza vitaminei D3 împreună cu vitamina A, ajută la producţia bilei, rol esenţial în reglarea vâscozităţii sângelui. (vezi aici, link 7).

80% din colesterolul din interiorul corpului este produs de ficat, doar 20% este absorbit din alimentaţie. În momentul în care cineva îţi mai spune că ai o problemă majoră pentru că ai colesterolul crescut, gândeşte-te ce procese importante se dezvoltă în acel moment în corpul tău, găseşte soluţii pentru a-ţi ajuta corpul şi multumeşte-te să îi răspunzi că te bucuri că gândeşti (;-) ).

O mulţime de date cercetate de Harvard Medical School arată că nivelul crescut al colesterolului este asociat cu prezenţa de inflamaţii asociate cu lucruri bune pentru organism în funcţionarea lui normală.

Inflamaţia este întotdeauna forma organismului de a se pregati pentru a face faţă unei ameninţări interne sau externe.

Ce determină benefic inflamaţia în corp?

• Constricţia vaselor de sânge pentru a reduce pierderile în caz de sângerare
• Creşte coagularea sângelui pentru acelaşi motiv
• Creşte numărul de celule albe pentru a creşte capacitatea de apărare a organismului
• Creşte multiplicarea celulară pentru a putea repara defecţiuni sau pentru a creşte
• Creşte nivelul de colesterol din sânge pentru a face posibilă multiplicarea şi alimentarea mecanismelor de mai sus
• Orice vindecare începe prin inflamaţie

Nivelul scăzut de colesterol în sânge a fost asociat de aceeaşi şcoală, prin cercetări statistice, cu un pericol crescut de sângerare a vaselor rupte, cu lipsa de atenţie şi de memorare, cu scăderea capacităţii de vindecare, cu imunitate scăzută şi risc crescut de infecţii.

Pisicile lui Pottenger

Studiul Pottenger a avut loc între anii 1932-1942 pe 900 de pisici domestice ţinute în ţarcuri largi (vezi link 8).

S-a ajuns la concluzia că este foarte importantă orice modificare în alimentaţie, concluzie pe care am demonstrat-o şi eu de-a lungul articolului.

Concluzia că la pisici, a le oferi mâncare gătită duce în timp la modificari genetice, boală şi moarte.

Însă detaliile studiului prezintă doar efectele produse de alterarea calităţilor laptelui prin fiebere, pasteurizare, etc.

Legat de aspectul facial este de reţinut reducerea osului sfenoid (care arată ca un fluture) cu reducerea volumului maxilarului şi apoi a mandibulei începând cu a doua generaţie studiată. Abcesele dentare în zona molarilor, înghesuirile dentare apărute.  Efectele pe care această constricţie a sfenoidului le poate avea asupra funcţionării hipofizei şi hipotalalmusului, secundar asupra creşterii maxilarului şi mandibulei şi a arcadelor dentare.

Rezultatul experimentului a demonstrat că starea puilor a fost permanent determinată de starea de sănătate a pisicilor mamă, deoarece taţii au fost aleşi mereu din grupul de control (din punctul meu de vedere aici studiul derapează)

În grupul de studiu faţă de cel control, oasele lungi au crescut în lungime şi au scăzut în diametru, pentru ca la a treia generaţie să scadă densitatea osoasă şi să apară fracturi. Pisoii din a treia generaţie au fost mult mai docili, au trait maxim 6 luni,decedand prin diaree urmată de pneumonie. Pisicile au devenit mult mai nervoase, agitate şi au decedat la a treia generatie prin pneumonii şi emfizem pulmonar.  Au avut, la a treia generatie, avorturi spontane şi infertilitate în multe cazuri. Ambele sexe au dezvoltat devianţe sexuale.

Paralele cu oamenii ale acestui studiu consider că trebuiesc făcute cu multă prudenţă.

În primul rând omul este omnivor prin natura proprie.

Apoi, dacă vom observa icoanele vechi din mănăstiri din România comparativ cu populaţia actuală din aceeaşi zonă, vom observa că reducerea facială a etajului inferior exista şi acum câteva sute de ani, la fel cum există în populaţia actuală, aşadar nu putem spune că mâncarea gătită din ultimii 150 de ani determină acest tip de evoluţie, aşa cum au fost teorii care au spus că evoluţia umană a determinat micşorarea maxilarului şi mandibulei şi anodonţiile în populaţie. Şi acele afirmaţii sunt valabile punctiform aşa cum teoria Pottinger este valabilă doar acolo unde terenul individual a creat loc pentru asemenea manifestări. Alt deficit al teoriei este folosirea de pisici domestice, ori se stie ca la acest animal încă din prima generaţie apar modificări mari atunci când este domesticit, când i se schimbă alimentaţia, situaţie descrisă în videoclipul oferit în link 8. Mai mult nu s-a păstrat structura corecta de determinare a urmaşilor asemeni testului cu musculiţa de oţet sau cu boabele de fasole din manualul de biologie din liceu, folosindu-se masculi din grupul de control în grupul de studiu. Ceea ce înseamnă o amestecare a grupurilor studiului, nepermisă nicăieri în lume, în cercetare. Apoi se ştie că acolo unde sunt grupuri mici de oameni, închise, prin natura situaţiei apar modificări genetice umane de la a doua generaţie. Ori în acest studiu exact acest aspect a fost demonstrat. Privind cu atenţie pisicile din grupul aşa-zis martor se observă şi la ele modificări genetice.

 

În finalul comentariilor legate de conferinţa fundaţiei Price adaug:

• Vitamina A în cantităţile descrise în conferinţă e necesară pentru absorţia altor vitamine şi minerale, în obţinerea vitaminei D3 şi altele. Aceasta parte a discursului este corect studiată.
• Paradigma colesterolului ridicat şi rolul lui în corpul uman am demonstrat-o ca fiind incorectă.
• Paradigma consumului scăzut de sare este de asemenea greşită. Creierul funcţionează doar dacă mănânci sare. De aceea în antichitate toate drumurile se numeau drumul sării. Plecau din România către tot globul pentru a aproviziona lumea cu sare de Slanic Prahova şi Ocnele mari.
• Nu sunt de acord cu interdicţia prăjelilor în alimentaţie. Am vazut destule documentare cu cercetări efectuate, mai ales de către englezi (să nu detronam cârnaţii şi fripturile lor), prin care se arăta prin analize chimice, că prăjelile nu oferă corpului mai multe toxine decât o carne fiartă.
• Sunt de acord cu folosirea grăsimilor animale de tip unt clarifiat, smântână, brânză grasă, lapte integral, untura de porc, untura de găina, untura de urs fiecare cu rolul lor foarte benefic în alimentaţie.
• Consider cioba, supa sau borşul ca fiind un aliment esenţial de folosit în România, dacă luăm în considerare situaţia locală.
• Consider că este bine să înţelegem că deficitul analizelor lor şi mai vechi şi mai noi este „privitul din avion” al unor situaţii locale. Nu s-au luat în calcul vibraţia zonei, informaţiile ancestrale trecute de la o generaţie la alta care influenţează imens alegerea alimentaţiei la o persoană, tipologia mentală a zonei şi genul de sentimente frecvent întâlnite care de asemenea determină alegeri alimentare chiar foarte importante prin reglajul fin pe care îl oferă, nivelul de lumină specific locului unde s-a nascut persoana respectivă şi eventual a trăit în etapa bebeluş (se discută doar despre nivelul de lumină unde trăieşte în prezent persoana analizată), toxinele prezente în aer, apă şi sol cu influienţele pe care le determină acolo unde trăieşte persoana, modul în care a evoluat sarcina şi s-a născut persoana la care se face analiza alimentaţiei.
• Dinţii, gingia şi parodonţiul sunt în peste 80% din situaţii primele zone din corpul uman care anunţă apariţia unei boli sau a unei somatizări, motiv pentru care paradigma pe care doresc sa o impun este rolul esenţial al doctorului stomatolog în societate, faptul că nu materialele dentare utilizate în stomatologie în tratamentele de canal determină intoxicaţiile cu metale grele, ci modul de viaţă şi alimentaţie.
• I-am cerut acum câţiva ani dr. John Ionescu să îmi demonstreze o legătură între materialele folosite în tratamentele de canal şi intoxicaţiile cu metale grele găsite la pacienţii prezentaţi cu tumori şi trataţi de dânsul (prima cercetare efectuată de dr. Price). Iniţial îmi prezentase intoxicaţiile manipulatorii din multiple jurnale medicale cu cercetări efectuate retrograd (pacientul s-a prezentat cu boala, s-au uitat în gură şi pe radiografii dentare să vadă dacă a avut tratamente de canal şi au luat în calcul doar pacienţii cu probleme dentare, efectuand doar analize de sânge şi de fir de păr), fiind foarte acuzator la adresa doctorilor stomatologi. A venit dupa 6 luni şi mi-a cerut scuze public la un curs de-al dansului, spunând că a analizat dinţii extraşi de la persoane pe care le avea în tratament şi a descoperit cu stupoare ca nu există nici o legatură între materialele folosite la obturaţiile de canal şi intoxicaţiile cu metale grele observate la pacienţii respectivi. Doresc să mentionez un singur exemplu de paralelă greşită cu materiale stomatologice: celulele neuronale distruse elimină mercur în sange care se depune în firul de păr.
• Teoria pisicilor lui Pottinger este incorect să fie extinsă la oameni prin generalizare şi poate fi uşor combătută prin verificarea tipologiei umane locale contra icoanelor vechi prezente în mănăstirile din ţară, studiul nu a fost gândit corect ştiinţific de la început. Nu sunt de acord cu marketarea teoriei. Am demonstrat mai sus, în tabelul pe care l-am compus, diferenţele majore între animale domestice şi animale sălbatice, între fructe domestice şi fructe sălbatice între alimente naturale şi alimente fermentate. Acest detaliu este relevant pentru natura şi trebuie să fie la fel şi pentru om. Teoria Pottinger a fost constituita pe un studiu clinic incorect realizat.

 

Atitudinea faţă de viaţă şi faţă de mâncare

În finalul articolului afirm ceea ce mulţi alţii au demonstrat anterior. Cea mai importantă, ca determinant somatic, este mintea. Aşa cum trăieşti viaţa zi cu zi, aşa arată şi corpul tău.

Atunci când se aplica cei trei piloni ai igienei proprii, rezultatele se văd de a distanţă.

Mâncarea devine hrană şi leac doar atunci când gândeşti că îţi face bine, echilibrezi alimentaţia, mintea şi corpul cu locul în care trăieşti, la un nivel rezonabil. Atunci când nu te stresezi să cauţi mâncarea ideala, îţi asculţi intuiţia şi urmezi un cod simplu alimentar pe care strămoşii nostrii îl cunoşteau, iar Ovidiu Bojor îl afirmă: atunci când traieşti sau te deplasezi într-o anumită zonă, mănâncă mâncare locală pentru a-ţi fi bine.

Iar dinţii, gingiile, maxilarul şi mandibula sunt primele care îţi spun că îţi este bine.

„Trebuie să dăm atenţie la orice, căci totul poate fi explicat” Hermann Hesse

Mulţumesc Dr. George Cojocaru (in memoriam), Dr. Pantelimon Bărbulescu, Dr. Corneliu Moldovan, Dr. John Ionescu, psih. Gheorghe Rotariu şi mulţi alţii pentru răspunsurile date la întrebările pe care le gândeam, sau pe care nici nu apucasem să le gândesc.

Dr Doctor Stomatolog Georgiana Petrescu